Media

Cum ne pregătim pentru Săptămâna Mare. Ce este complet interzis în aceste zile

Săptămâna Mare reprezintă zilele dinainte de Învierea Domnului și ultima perioadă din Postul Paștelui. Fiecare zi din Săptămâna Patimilor are o semnificație aparte, cu privire la desfășurarea evenimentelor premergătoare Învierii Domnului, motiv pentru care au fost dezvoltate mai multe tradiții și obiceiuri pentru aceste zile. Vezi cum trebuie să te pregătești pentru Săptămâna Patimilor și la ce trebuie să te aștepți.

Tradiții Săptămâna Mare

De luni, 26 aprilie, începe săptămâna Mare, când credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii. Încă din seara de Florii, credincioșii se pregătesc pentru zilele ce urmează și se informează despre ce obiceiuri și tradiții se țin în următoarea perioadă, pentrua se asigura că Paștele îi găsește așa cum trebuie.

În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi este specială în felul ei și de aceasta se leagă mai multe tradiții importante, pe care românii le respectă cu mare strictețe.

Încă de luni, începe curățenia pentru Paște. Se scot hainele afară, la aerisit și se alege ținuta pentru ziua cea mare, de Înviere. Se spune că trebuie să se facă curățenie generală în gospodării, în case, să se măture curțile cu mare atenție și să se dea pomii cu var, pentru ca Paștile să nu ne prindă neprimenite.

În Marțea Seacă, există superstiția conform căreia țăranii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile. Se spune că cine se spală azi va scăpa de orice boală și va fi ferit de rele în următoarea perioadă.

În anumite zone, în special în Oltenia, există obiceiul ca miercuri seara, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul. După ce termină de spus cântecul prin care prezintă pedepesele Joimăriței, copiii primesc ouă pe care apoi le vor vopsi.

„Câlţii-Mâţii,

Toarce câlţii!

Ori i-ai tors,

Ori i-ai ros. (…)

Să te-nduri şi să ne dai

Cele ouă-ncondeiete.”, spune cântecul.

Cele mai importante superstiții din Săptămâna Mare

Tot miercuri, ultima zi de muncă din săptămână, se scoate cenușa din sobă și se aruncă pe pământ. Se spune că solul va deveni roditor în acest fel.

Joia Mare este ultima zi din post în care se face pomenirea celor morți și se dă de pomană pentru ei. În această zi. fiecare familie care are rude decedate merge la biserică ducând diferite pomeni care constau în colaci, vin, dulciuri pe care le împart cu cei din biserică pentru sufletul celor adormiți.

Tot Joi încep pregătirile în bucătărie. Se prepară cozonacii, pasca și se vopsesc ouăle. Se spune că ouăle roșite joi nu se vor strica niciodată și vor putea fi păstrate mereu, pentru a aduce noroc celor din casă și a-i proteja de rele.

Ouăle roșii simbolizează sângele lui Iisus, vărsat pentru păcatele omenirii, în timp ce ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii.

În Vinerea Mare, este bine să ții post negru. Astfel, vei fi ferit de rele și de orice boală. Este complet interzis să coci în această zi, pentru că așa vei arde mâinile Maicii Domnului. Nu se taie animale și nici nu este bine să te speli pe cap, pentru că cineva apropiat ar putea deceda.

În Sâmbăta Mare se pregătesc toate bucatele, iar femeile își pregătesc coșul cu merindele pe care le vor da de pomană de Paște. Oamenii merg la biserică, unde la miezul nopții primesc lumina veșincă, ce se lasă aprinsă în casă până dimineața. Lumina poate fi aprinsă la vreme rea, la necaz, pentru că se spune că va ajuta în cele mai grele situații.

La Înviere, oamenii aduceau cocoși la sfințit. Se mai spune că aceluia care îi cânta cocoșul prima dată în acea noapte va fi cele mai bune roade și va avea un an îmbelșugat.

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *